Back

Despre platforma LambdaChecker, cu co-fondatorul acestuia – Olteanu Alexandru-Corneliu, de la UPB, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Departamentul Calculatoare.

Luna aceasta, discutăm cu  Șef de lucrări dr. ing. Olteanu Alexandru-Corneliu la Universitatea Politehnică București, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Departamentul Calculatoare, despre Platforma LambdaChecker.

Pasiunea pentru calculatoare l-a inspirat mereu în tot ceea ce a făcut și l-a determinat să se dedice modalităților prin care calculatoarele și tehnologia informației pot ajuta oamenii să trăiască într-o societate mai buna.

1.Spune-ne, te rog, cine este Alexandru Olteanu și de unde pasiunea aceasta pentru IT&C?

De mic am știut că îmi plac calculatoarele. Am început de la 7 ani cu cercul de programare de la Palatul Copiilor și practic, profesional, am făcut doar asta. Mi-a plăcut să îmbin pasiunea pentru calculatoare cu cea pentru teaching și, după ce am terminat facultatea, am rămas în colectivul departamentului.

2. Vorbește-ne despre platforma Lambda Checker.

Am început acest proiect acum aproape un an alături de Emil Racec, absolvent al facultății noastre și fondator al Academiei DevMind, din nevoia pentru instrumente mai bune în activitatea noastră de teaching.

3. La ce stadiu se află? 

Lucrăm la un prototip, cu ajutorul unei echipe de studenți din Facultatea noastră, din ciclul de licență și cel de master. De asemenea, căutăm cât mai multe instituții interesate să îl folosească și prospectăm linii de finanțare. Există deja un prototip public http://lambdachecker.com, actualizat regulat, unde studenții și partenerii pot observa în timp real stadiul produsului.

4. Cui se adresează?

Platforma este gândită în primul rând în jurul studenților care doresc să invețe programare, într-un mediu interactiv și antrenant, care să îi ghideze într-un mod inteligent spre progres. În același timp, ne propunem să oferim această platformă ca un instrument pentru instituțiile care oferă cursuri de programare, fie ele instituții tradiționale precum universități sau licee, dar și alternative, precum academiile de coding. Nu în ultimul rând, de el pot beneficia și companiile care își doresc să evalueze tehnic candidații la interviu, într-un mod mai profund și mai bine documentat decât până acum, desigur cu acceptul candidaților.

4. În ce masură aceasta poate avea aplicabilitate și pe piață?

Studiul domeniului IT în România, dar și la nivel global, este extrem de interesant pentru studenți de toate vârstele. Aplicabilitatea pe piață este dovedită de alte platforme de același gen, precum HackerRank sau LeetCode. Spre deosebire de acestea însă, ne dorim să împingem lucurile un pas înainte, în termeni de performanță și utilizabilitate. Să rezolvăm minusuri pe care Emil și cu mine le-am resimțit în activitatea noastră de teaching, folosind platformele existente. Răspunsul instituțiilor cu care am vorbit până acum este unul pozitiv, speram să fie confirmat în perioada imediat următoare de un prototip complet și o finanțare.

5.Dacă ai fi pentru o zi ministrul educației și cercetării, care sunt primele trei lucruri pe care le-ai schimba, în materie de digitalizare?

Ideea de a oferi fiecărui elev cate o tabletă mi se pare bună. I-aș oferi fiecărui elev cate o tabletă basic, cu un upgrade pentru cei care dovedesc că se pot menține într-un program prin care să învete un standard de cunoștințe IT, poate chiar programare.

Postează un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

seventeen − 6 =