Ionuț Enculescu, Director al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor – INCDFM Bucureşti, discută într-un interviu realizat de echipa Măgurele Science Park, despre oportunitățile identificate în colaborarea dintre cercetători și reprezentanții mediului de afaceri, cu accent pe dezvoltarea comunității locale.
Măgurele Science Park: Câteva cuvinte despre cum a început cariera dumneavoastră în mediul de cercetare.
Activitatea mea în domeniul cercetării științifice a început în ultimii ani de facultate, la mijlocul anilor 90, aici în Măgurele. Îndrumătorul meu în elaborarea lucrării de diplomă, profesorul Ștefan Antohe mi-a oferit ca temă dezvoltarea unui tranzistor cu efect de câmp bazat pe materiale semiconductoare organice. Chiar dacă în laboratoarele Facultății de Fizică dotările la acel moment erau extrem de precare am fost contaminat de dorința de a face ceva nou, de a încerca să găsesc un drum pe care nu a mai mers nimeni până atunci. În anul 1995 am fost angajat, în urma unui concurs, ca asistent de cercetare în Institutul pentru Fizica și Tehnologia Materialelor. Fusesem deja contaminat de fascinația căutării noului, caracteristică esențială a domeniului.
“Investiția trebuie să înceapă cu sectorul educației. Trebuie investit masiv astfel încât copiii buni să fie atrași de școlile din Măgurele. Liceul trebuie să redevină unul de top iar pentru asta tinerii trebuie convinși să vină să studieze aici. Trebuie ca orașul să colaboreze strâns cu Universitatea din București astfel încât campusul din Măgurele să fie un centru de excelență comparabil cu centre similare din țările dezvoltate” spune domnul Ionuț Enculescu.
Măgurele Science Park: O realizare și un esec din viața dumneavoastră profesională
Chiar dacă sună a truism, orice lucru dus la bun sfârșit este o realizare iar orice lucru pe care nu l-ai finalizat este un eșec. Unul din cele mai importante lucruri pentru un cercetător este de a încerca să transforme eșecurile în realizări. De multe ori ne întrebăm ce nu a mers bine într-un experiment, într-un proiect, în mersul într-o anume direcție, momentul în care reușim să găsim răspunsul la această întrebare fiind momentul în care reușim să transformăm eșecul în succes.
Măgurele Science Park: Numiți câteva dintre proiectele care vă caracterizează cel mai bine.
Direcțiile de cercetare pe care le-am abordat au suferit o evoluție continuă. Am încercat în permanență să învăț lucruri noi și am constatat că niciunul din lucrurile învățate nu a fost inutil. Proiectele științifice în care am fost și sunt implicat au avut și au tematici în continuă evoluție, incluzând diferite tipuri de aplicații. Principalul avantaj al acestei abordări este că, pe măsură ce trece timpul, îți vine din ce în ce mai ușor să abordezi tematici de complexitate foarte mare. Astfel dacă la începutul carierei am pornit de la rezonatoare cristaline bazate pe cuarț, am am trecut la senzori de câmp magnetic bazați pe nanofire și am continuat cu diferite tipuri de materiale nanostructurate și cu dispozitive bazate pe acestea incluzând bio- sau foto- detectori.
Măgurele Science Park: Ce proiect v-a obligat să fiți creativ și inovator?
Fiecare proiect de cercetare pe care l-am abordat m-a obligat la creativitate, în conturarea ideei inițiale, a metodelor, a căilor de a atinge scopul dorit. Starea de creativitate trebuie de asemenea păstrată pe tot timpul implementării proiectului, nu este suficient să vii cu o idee nouă, trebuie să încerci în fiecare moment să găsești o perspectivă inedită asupra problemei pe care o ai de rezolvat. De multe ori rezultatele pe care le obții sunt neașteptate și ai nevoie de adaptare să atingi rezultatul pe care ți l-ai propus în momentul inițial. Mai mult decât atât, ca cercetător ai nevoie de capacitatea de a exploata rezultatele neașteptate obținute. Pragmatismul trebuie să meargă în paralel cu creativitatea.
Măgurele Science Park: Cum considerați că ar trebui să arate Măgurele/Regiunea București-Ilfov, din viziunea dumneavoastră, ca cercetător?
Măgurele ar trebui în primul rând să fie un creuzet, un vas de reacție, un mod de viață, o zonă similară Sillicon Valley. Pentru asta mai sunt însă foarte multe de făcut. Investiția trebuie să înceapă cu sectorul educației. Trebuie investit masiv astfel încât copiii buni să fie atrași de școlile din Măgurele. Liceul trebuie să redevină unul de top iar pentru asta tinerii trebuie convinși să vină să studieze aici. Trebuie ca orașul să colaboreze strâns cu Universitatea din București astfel încât campusul din Măgurele să fie un centru de excelență comparabil cu centre similare din țările dezvoltate. O investiție țintită, susținută pe termen lung poate aduce cei mai buni studenți la Măgurele.
Sectorul de cercetare trebuie și el consolidat, atât cu investiții în infrastructură cât și la nivelul resursei umane. Nu în ultimul rând, localitatea trebuie să devină un paradis al întreprinzătorilor high – tech. Microincubatoare de afaceri cu tematici similare tematicilor institutelor din zonă pot deveni furnizori constanți de spin – off – uri pentru parcul tehnologic ce urmează a se dezvolta.
O strategie în acest sens trebuie să aibă în vedere ținte pe termen lung, faptul că roadele nu apar peste noapte iar aceasta trebuie să se bazeze pe competențe deja existente, pe centre de nucleere specifice.
Nu în ultimul rând, Măgurele trebuie să devină o zonă cosmopolită, trebuie să fie atractiv pentru tineri talentați de pretutindeni, căpătând în același timp și rolul de creuzet cultural. Descoperirile științifice de mare impact apar în astfel de centre, interacțiile interumane fiind un combustibil esențial pentru apariția ideilor noi.
Măgurele Science Park: Care sunt barierele identificate în colaborarea dintre cercetători și reprezentanții mediului de afaceri?
Principalele bariere sunt date de lipsa comunicării. Cercetătorii și oamenii de afaceri trebuie să devină parteneri, ceea ce este destul de greu când ambele categorii sunt preocupate în principal de supraviețuire. Ceea ce trebuie să îi aducă la aceeași masă sunt strategiile pe termen lung, ținte predictibile și un limbaj comun. De multe ori relația dintre oamenii de afaceri și cercetători începe de pe băncile sau din laboratoarele facultăților unde aceștia sunt colegi. Așa cum am punctat la întrebarea anterioară campusurile universitare sunt creuzetele în care se nasc relațiile de acest fel.
Măgurele Science Park: Dacă ați avea posibilitatea financiară să finanțați 2 proiecte strategice pentru România – transfer tehnologic în anul 2020, ce propuneri ați avea?
Nu cred că finanțarea a două proiecte poate schimba ceva acum. Sunt multe proiecte ce ar putea fi finanțate, sunt multe grupuri de cercetare care au idei ce merită a fi transferate.
Chiar în institutul nostru sunt grupuri care pot genera povești de succes, cu cercetări ce includ dipozitive.
