Câteva cuvinte despre cum a început cariera dumneavoastră în mediul de cercetare.
Am început activitatea de cercetare în anul 2011 la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială – ECOIND, când masterand fiind încă, am fost angajată ca asistent cercetător. Consider că, fiind unul din puținii biologi printre chimiști, am fost expusă la o abordare interdisciplinară a temelor de cercetare care m-a ajutat ulterior să înțeleg în profunzime o temă de cercetare din mai multe puncte de vedere. În acestă perioadă, am avut oportunitatea de a mă perfecționa sub îndrumarea unor cercetători științifici de renume precum CS I Margareta Nacolau și CS I Mihai Niță-Lazăr.
O realizare și un esec din viața dumneavoastră profesională.
Ca realizare aș putea menționa întregul parcurs al carierei mele, cu o ascensiune rapidă și continuă, de de responsabil de proiect.
Dorința mea de perfecționare continuă în domeniul cercetării-dezvoltării m-a determinat să depun o propunere de proiect național în parteneriat, în calitate de coordonator, însă gradul științific de la acea vreme a infrânat câștigarea proiectului, acest eveniment putându-l cataloga drept un eșec. Însă, dintr-o perspectivă optimistă, acesta a reprezentat un implus spre dezvoltare și progres științific.
Numiți câteva dintre proiectele care vă caracterizează cel mai bine.
Imediat după obținerea gradului de Cercetător Științific, am avut posibilitatea de a fi responsabil al unui proiect din cadrul Programului Nucleu „Determinarea profilului de rezistență la antibiotice al tulpinilor bacteriene din ecosistemele acvatice deltaice”. Având în vedere că acesta a stat și la baza tezei mele de doctorat, abordând o direcție nouă de cercetare în institut, consider că este reprezentant pentru mine, trasând multe tematici ce au avut sa fie dezbătute în proiectele ulterioare.
Ce proiect v-a obligat să fiți creativ și inovator?
Creativitatea și inovarea sunt principiile care stau la baza fiecărui proiect, însă pot menționa un proiect care mi-a testat capacitatea maximă a acestora. Încă de la ideea propunerii de proiect care a stat și la baza obținerii titlului de Cercetător Științific III, până la materializarea acesteia în Programul NUCLEU 2019-2022 „Modele biologice și biomarkeri moleculari pentru evaluarea potențialului toxic al resurselor de apă afectate de poluarea antropică”, am simțit nevoia de studiu avansat, stabilirea unor domenii interdisciplinare și depășirea unor bariere, dincolo de zona mea de cunoștințe. Pentru aceasta a fost foarte importantă actualizarea mea la state of the art, elaborarea unor studii inovative bazate pe creativitate pentru ca, în final, să poată fi obținute modele biologice la nivel molecular ca markeri de stres cauzat de poluarea mediului.
Cum considerați că ar trebui să arate Măgurele/Regiunea București-Ilfov, din viziunea dumneavoastră, ca cercetător?
Când pronunți Măgurele, gândul se duce imediat la domeniile de cercetare în fizică și chimie dezvoltate în această regiune atât prin platformele de cercetare, cât și prin institutele localizate în această zonă. În continuare, Măgurele Science Park trebuie să fie o bază de referință pentru cercetarea națională, o reprezentanță a cercetării internaționale și o rampă de formare și lansare a tinerilor cercetători.
Care sunt barierele identificate în colaborarea dintre cercetători și reprezentanții mediului de afaceri?
În opinia mea, bariera în colaborarea dintre cercetători și reprezentanții mediului de afaceri este reprezentată de birocrație. În pofida faptului că au existat Proiecte de tipul POC și POIM prin care s-a încurajat colaborarea între mediile cercetare-dezvoltare și afaceri, impedimentele au constat în documentația laborioasă necesară demarării sau finalizării studiilor de cercetare.
Dacă ați avea posibilitatea financiară să finanțați 2 proiecte strategice pentru România – transfer tehnologic în anul 2022, ce propuneri ați avea?
În România, în acest moment, există necesitatea utilizării sustenabile a resurselor naturale disponibile, iar un proiect important ar fi de dezvoltare a unei strategii de utilizare durabilă a resurselor de apă geotermală caldă în asigurarea unei rețele de termoficare a populației din zonele cu potențial.
De asemenea, asigurarea condițiilor de calitate a apelor constituie o problemă emergentă la nivel național. În acest sens, ar putea fi dezvoltat un proiect de infrastructură care să permită monitorizarea parametrilor de calitate insitu și transferul în timp real al valorilor acestora într-o bază de date. Acest proiect implică atât dezvoltarea platformelor de supraveghere și control în puncte cheie și a domeniului de digitalizare pentru transfer de date, cât și crearea unor baze de cercetare cu specialiști din domenii mixte, care să întegreze și să coreleze datele obținute în vederea implementării unor tehnologii optime.
