Evenimentul „Provocările AI: Trenduri, Impact, Legitimitate și Moralitate”, din 9 octombrie 2024, de la Impact Hub București, a avut o prezență peste așteptări și a fost organizat pentru a explora cele mai recente evoluții în domeniul inteligenței artificiale, precum și implicațiile acestora asupra societății. A reunit specialiști din diverse industrii și domenii, oameni pasionați de tehnologie, facilitând un dialog deschis despre aspectele esențiale legate de inteligența artificială.
Roxana Lupașcu, Innovation & Business Development Expert- MSP, a deschis evenimentul subliniind faptul că inteligenta artificială a devenit un motor al inovației, dar, în același timp, ridică întrebări esențiale legate de etică, responsabilitate și impactul său asupra viitorului. „Inteligența artificială (IA) este un subiect fierbinte în acest moment. Este peste tot. Probabil că o folosiți deja în fiecare zi. Chatbot-ul cu care vorbiți despre coletul dvs. rătăcit, articolele „recomandate” imediat sub cele mai frecvente achiziții ale dvs. pe orice market place, folosirea IA generativă pentru a vă redacta mai inspirat e-mailurile sau postările de pe LinkedIn . Atunci când inteligența artificială îndeplinește cu succes sarcini monotone și repetitive, cum ar fi documentarea sau generarea de conținut, la o viteză mult superioară celei pe care o poate atinge un om, ne mai trebuie cu adevărat oameni? Dar unde trasăm limita?…”
Primul keynoter a fost reprezentantul Autorității pentru Digitalizarea României, domnul Iulian Manea, specialist cu ofoarte mare experiență în data management și inteligență artificială , care a vorbit despre schimbările majore aduse de reglementările europene privind guvernanța datelor, precum Data Governance Act (DGA) și Data Act. Acestea urmăresc să creeze European Data Union, o inițiativă care va centraliza gestionarea datelor la nivel european și va promova suveranitatea datelor. Aceste legi vor schimba fundamental modul în care datele sunt gestionate în UE, introducând noi instituții precum Autoritatea Națională de Intermediere a Datelor și conceptul de data altruism. El a evidențiat că AI Act, care urmează să fie aprobat, va oferi IMM-urilor acces la date industriale, ajutându-le să concureze cu marile corporații. Provocarea principală identificată de Iulian este educația și lipsa competențelor necesare în gestionarea datelor. Domnul Manea a subliniat importanța reformei educaționale și a sprijinului pentru IMM-uri prin finanțare oferită prin programe europene, pentru a le ajuta să se dezvolte în această nouă economie bazată pe date.
În următoarea secțiune a evenimentului găzduită de Alexandru Ardelean, PR Manager- Impact Hub București și intitulată „Trenduri în IA”, participanții au avut ocazia să cunoască 6 din cele mai interesante use case-uri din comunitatea #MSP, pe care le trecem în revistă mai jos:
- Matei Grama, Co-Founder & CTO, Syndical – Medical data aggregator & AI-powered interpreter, a descris modul în care Syndical folosește IA în domeniul sănătății, concentrându-se pe centralizarea datelor medicale într-un „cloud medical” privat. Soluția oferă un dosar medical inteligent care analizează datele pacienților și face recomandări bazate pe IA, facilitând accesul și interpretarea datelor de către pacienți.
- Antonia Dumitru, Co-Founder & CEO , Irisphera – first AI personal stylist, a vorbit despre despre impactul industriei modei asupra mediului și cum Irisphera ajută la reducerea deșeurilor și a poluării prin personalizarea experienței de cumpărare cu ajutorul AI. Soluțiile oferă retailer-ilor posibilitatea de a crea versiuni 3D ale produselor pentru proba virtuală, îmbunătățind astfel conversia și retenția clienților. Acestora, Irisphera le îmbunătățește experiența de shopping prin creare unui model 3D customizabil complet pe forma fiecărui corp pentru a putea „proba virtual” hainele înainte de a le cumpăra.
- Ionuț Moldoveanu, CTO,Stemix.tech – LLM powered solution that engages users through voice, bringing LLM cloud power to any limited resources hardware device, aexplicat cum Stemix dezvoltă kit-uri hardware și software care permit companiilor să lanseze produsele mai rapid pe piață. Printre soluțiile inovative prezentate se numără o brățară IA, „Butonul roșu”, cu funcții de localizare și monitorizare a sănătății, utilă pentru siguranța vârstnicilor, a angajaților din industria Horeca sau chiar a copiilor. Ionuț ne-a prezentat cum integrarea dintre părțile hardware și software poate fi crucială mai ales în ceea ce privește siguranța.
- Awday Korde, Founder & CEO, Optimizd.ai – Eficientă maximă prin soluții de IA, a vorbit despre accesibilizarea utilizării IA în afaceri, în special pentru IMM-uri. Optimizd.ai implementează soluții diverse de la data management până la soluții de tip speech-to-text utilizat în industria medicală sau mentenanță predictivă a sistemelor de panouri fotovoltaice și a centralelor eoliene. Optimizd.ai ajută companiile mici să adopte inteligența artificială mai eficient în foarte multe procese interne, concentrându-se în același timp pe importanța educației și pregătirii IMM-urilor pentru tranziția către AI.
- Monica Florea, PhD – Head of Unit European Projects, SIMAVI – Software Imagination & Vision, a discutat despre numeroasele proiecte europene implementate de SIMAVI în domeniul sănătății, educației și mediului înconjurător, în care AI joacă un rol central. Simavi dezvoltă platforme AI, inclusiv soluții pentru diagnosticare medicală, managementul incendiilor de pădure și asistente virtuale pentru educație și cultură. A subliniat necesitatea reglementărilor pentru accesul la date în cercetare și importanța colaborării om-mașină în procesele creative.
- Sebastian Muraru, Software System Engineer,ICI București – a prezentat oportunitățile oferite de Institut pentru start-up-uri, oferindu-le acces la putere de calcul de înaltă performanță (HPC) prin colaborarea cu proiectul olandez Snellius. Start-up-urile interesate de dezvoltarea soluțiilor AI pe baze mari de date pot beneficia de acest HPC printr-un open call. Accesul la acestă infrastructură poate fi extrem de valoros pentru organizațiile care se confruntă cu sarcini computaționale intensive. În esență, Roncc acelerează inovarea prin colaborare.
Ultima parte a evenimentului a fost dedicată unui panel abil moderat de Roxana Lupașcu, având ca temă centrală de discuții, complexitatea provocărilor dar și oportunitățile oferite de IA în diverse sectoare de la educație până la sănătate, la care au participat Monica Florea, PhD – Head of Unit European Projects, SIMAVI, Nicoleta Cherciu – Managing partner, Cherciu & co și Vlad Andriescu – Editor in Chief, Start-up.ro.
Highlights „Impactul IA în societate: Etică, Beneficii și Riscuri”:
- Provocarea pe care o aduce inteligența artificială în activitate.
Monica a subliniat că inteligența artificială (IA) a fost integrată în diverse proiecte tehnologice de mult timp, iar utilizarea sa este o consecință firească a digitalizării și dezvoltării internetului. AI este un instrument extrem de util pentru prelucrarea unui volum mare de date într-un timp foarte scurt.
Nicoleta a explicat că reglementarea AI este o provocare majoră, în special din cauza ritmului rapid de dezvoltare a tehnologiei. Multe dintre riscurile pe care le aduce IA sunt similare cu cele ale altor produse tehnologice.
Vlad a vorbit despre importanța IA în ecosistemul startup-urilor, subliniind că inteligența artificială aduce multe beneficii, dar în același timp pune probleme de reglementare și responsabilitate. A remarcat că multe startup-uri văd IA ca pe o oportunitate de creștere, dar există și provocări legate de costuri, acces la date și înțelegerea profundă a tehnologiei.
- Nevoia de etică și de echilibru în utilizarea IA.
Din punctul de vedere al Monicăi, este esențial ca fiecare organizație să dezvolte o cultură etică în jurul utilizării IA. În mod ideal, soluțiile pentru prevenirea utilizării incorecte a IA ar trebui să vină tot din domeniul IA, prin dezvoltarea unor instrumente de detectare și semnalare a aplicațiilor nepotrivite. Ea a subliniat importanța responsabilității și transparenței în utilizarea datelor.
Nicoleta a exprimat scepticismul său cu privire la buna-credință a companiilor mari de a-și impune singure limite etice. A subliniat că educația este esențială pentru a asigura că oamenii înțeleg cum funcționează IA și pentru a dezvolta o cultură a responsabilității. Totodată, a menționat că AI Act și Human Oversight (supravegherea umană) sunt esențiale pentru a proteja drepturile cetățenilor.
Vlad a subliniat necesitatea de a dezvolta o cultură etică solidă în utilizarea AI, în special în mediul de afaceri. Și el a menționat că reglementările sunt cruciale pentru a evita abuzurile, dar și pentru a crea un cadru sigur pentru inovație.
- Gestionarea riscurilor determinate de folosirea inteligenței artificiale.
Monica a menționat că reglementările sunt esențiale și trebuie să țină pasul cu dinamica IA, pentru a asigura utilizarea responsabilă și echitabilă a tehnologiei. Mai mult, ea crede că nu se pot elimina metodele convenționale de control în ceea ce privește transparența informațiilor și responsabilitatea fiecărui actor din acest ecosistem.
Nicoleta a adus în discuție problema deepfake-urilor și manipulării informațiilor, subliniind că AI Act impune platformelor digitale să semnaleze conținutul generat de IA. A punctat că Digital Services Act include măsuri de transparență în privința reclamelor politice, obligând platformele să ofere claritate cu privire la cine a plătit pentru reclame și de ce anumiți utilizatori sunt vizați de acestea.
Vlad crede că este nerealist să avem așteptări că vom putea gestiona în totalitate riscurile ce decurg din utilizarea IA. El nu crede că o legislație poate controla în totalitate domeniul dar pe de altă parte, vede posibilă o echilibrarea a acestor riscuri, tot utilizând instrumente IA.
- Beneficiile pe care le are utilizarea IA și exemple de succes.
Monica a oferit mai multe exemple din proiectele Simavi, inclusiv cele din domeniul sănătății, unde IA este utilizat pentru diagnosticarea rapidă, dar și în educație, mediu și energie. A punctat că Simavi colaborează cu instituții europene în dezvoltarea unor soluții de IA care să răspundă provocărilor globale, inclusiv în domeniul prevenției și gestionării incendiilor de pădure și în dezvoltarea unui chatbot pentru Primăria Cluj.
Nicoleta ne-a oferit un exemplu pe care l-a dezvoltat în cadrul echipei de la UiPath, chatbot-ul de pe platforma Slack, care ajută angajații să obțină răspunsuri rapide la întrebările lor interne, îmbunătățind eficiența organizațională.
Vlad a oferit exemple de startup-uri care folosesc IA pentru optimizarea proceselor de business și pentru a crea produse inovatoare, punctând faptul că aceste soluții au deja un impact pozitiv. El s-a referit în mod special la un start-up din Timișoara, din domeniul healthcare, care au folosit machine learning pentru a crea un asistent virtual care analizează alături de medici radiografiile, ajutându-i pe aceștia în a identifica mai rapid diferitele leziuni ale pacienților.
- Utilizarea IA în următorii 5 ani.
Monica crede că IA va deveni o normalitate în viitor, iar progresele tehnologice, hardware și algoritmice vor continua să sprijine acest trend. Totodată, a punctat necesitatea reglementărilor care să sprijine cercetarea, pentru a oferi acces la date anonimizate, facilitând astfel dezvoltarea noilor soluții bazate pe IA.
Nicoleta a subliniat că pe termen scurt, IA va continua să evolueze într-un ritm rapid, însă provocările legate de reglementare și etică vor rămâne în centrul discuțiilor. A subliniat că IA va fi integrată în toate aspectele vieții, dar trebuie să fie gestionată în mod responsabil.
Vlad vede o integrare tot mai profundă a IA în startup-uri și companii de toate dimensiunile, ceea ce va aduce noi soluții la probleme complexe, dar și noi provocări în ceea ce privește protecția datelor și etica.
- O întrebare pentru un asistent IA personal.
În viziunea Monicăi, IA va continua să fie extrem de util în colaborarea om-mașină, mai ales în procesele creative, unde latura umană, ce implică emoție și sensibilitate, nu poate fi complet substituită de tehnologie.
Dacă ar avea un asistent IA, Nicoleta a spus că l-ar folosi pentru a gestiona rapid cantitățile mari de informații și pentru a eficientiza activitatea profesională, dar a menționat că partea umană a proceselor decizionale nu poate fi înlocuită complet, mai ales în domeniul ei.
Vlad a spus că el folosește zilnic asistenții IA, cel mai des pentru structurarea multiplelor activități pe care le face, aproape de rolul unui secretar care îi oferă sugestii rapide și precise, ajutându-l să ia decizii informate într-un timp scurt, în special în mediul antreprenorial.
La finalul panelului, Roxana a mulțumit partenerilor Impact Hub București pentru găzduire și implicare, și tuturor invitaților pentru prezență și discuții valoroase, concluzionând că „Provocările AI: Trenduri, Impact, Legitimitate și Moralitate” a fost un eveniment binevenit pentru stimularea gândirii critice și a discuțiilor productive, încurajând o abordare holistică asupra inteligenței artificiale pentru a asigura un viitor benefic și sigur pentru toți. Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, este crucial să ne concentrăm asupra eticii, transparenței și responsabilității în dezvoltarea și implementarea sistemelor de IA.
