Peste 30 de ani, vom asista la o creștere rapidă a populației și la presiuni tot mai mari asupra resurselor naturale de care dispunem. Cu aproape 10 miliarde de oameni pe planetă până în 2050, experții ne spun că vom asista la o creștere de 54% a cererii globale de alimente și de 56% a cererii de energie. Problemele legate de sustenabilitate sunt complexe și nicio autoritate publică, organizație guvernamentală sau companie nu poate să obțină un impact semnificativ de una singură, oricât ar fi de puternică și inovatoare.
Măgurele Science Park a organizat pe data de 07 noiembrie 2024, evenimentul de tip S2B (Science to Business) Science for Sustainability care și-a propus să ofere un cadru pentru un dialog constructiv pe tema foartă actuală a sustenabilității, între cercetători, reprezentanți ai mediului de business, autorități și diverși actori importanți ai societății civile. Principalul obiectiv a fost de aduce în prim-plan potențialul uriaș de care dispune comunitatea de cercetare din Măgurele Science Park de a aborda provocările societale din domeniul sustenabilității.
Evenimentul, moderat de Irina Ghineț, expert relații externe la Măgurele Science Park, a fost un real succes, reflectând nu doar profesionalismul invitaților din panel și al cercetătorilor, ci și angajamentul lor profund față de identificarea de soluții de sustenabilitate în general, indiferent de domeniul în care activează. Structurat pe 3 secțiuni: un panel intitulat Apă curată și sanitație, ecosisteme terestre, orașe și comunități durabile, urmat de o secțiune de prezentări ale Soluțiilor inovative ale comunității de cercetare din cadrul MSP și o secțiune de prezentare de studii de caz din comunitate, Science for Sustainability Days a pus în evidență faptul că tranziția reală către o societate sustenabilă este o provocare majoră și necesită atât cercetare imediată, cât și identificarea de metode transdisciplinare inovatoare și dezvoltarea de noi tehnologii.
Experții invitați:
- Dr. Cristian Iojă – profesor universitar la Universitatea din București, Facultatea de Geografie și cercetător științific la Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact. Face parte din structura de coordonare a “Society for Urban Ecology”, cea mai importantă societate profesională din domeniul ecologiei urbane la scară globală.
- Diana Buzoianu – vicepreședintă a comisiei de mediu din Camera Deputaților.
- Dr. Dan Ghiță – cercetător în cadrul ELI-NP, doctor în fizică.
- Ciprin Galușcă – coordonatorul campaniilor pentru păduri și biodiversitate la Greenpeace România.
- Ioana Voinescu – director al departamentului de sustenabilitate al BCR.
- Alex Găvan – conservaționist, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde și proiectul Aspretele Trăiește.
Evenimentul a fost deschis de domnul Mădălin Ioniță, director executiv al Asociației Măgurele Science Park, care a reiterat importanța acestui subiect: ”sustenabilitatea este o temă foarte actuală ce poate fi tradusă foarte simplu: ceea ce facem astăzi să nu-i afecteze pe cei care vor trăi în viitor.” Directorul Măgurele Science Park a exprimat întreaga deschidere pentru ca expertiza furnizată în cadrul evenimentului, dar și nevoie de dezvoltare și de parteneriate, să fie diseminată către cele 300 de entități care fac parte din comunitatea MSP și să se întoarcă în comunitate prin colaborare și acțiuni comune.
Mădălin Ioniță, Director executiv Măgurele Science Park
Discuția din panelul ”Apă curată și sanitație, ecosisteme terestre, orașe și comunități durabile” a debutat cu punerea în evidență a principalelor probleme de mediu care există în orașele mari din România și a soluțiilor prin care comunitățile urbane pot deveni mai sustenabile.
Dr. Cristian Iojă, cercetător științific la Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact, a menționat, pe lângă problemele legate de managementul apei, zgomot și deșeurile, un aspect foarte important care a fost surprins în Politica Urbana a României: ”primul aspect care este valorizat de cetățenii orașelor din România este confortul.”
Irina Ghineț – expert relații externe Măgurele Science Park, prof. univ. dr Cristian Iojă – cercetător științific la Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact, Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic- Camera Deputaților, dr. Dan Ghiță – cercetător ELI-NP
”Confort înseamnă impact ridicat asupra mediului, impact ridicat asupra resurselor, și fără această schimbare de viziune în care să gândim acest confort și din perspectiva viitorului nostru și al generațiilor care vin, nu avem cum să avem o schimbare de paradigmă.(…) Noi am transformat orașele noastre în niște prizoniere ale resurselor și serviciilor ecosistemice.” (prof. univ. dr. Cristian Iojă)
Referitor la soluțiile posibile, expertul a subliniat faptul că, în afară de schimbarea de viziune, este nevoie ca ”partea de inovare să intre mult mai mult în ADN-ul instituțiilor și al publicului larg”.
Alex Găvan, fondator al Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde a menționat un succes pentru inițiativele organizației pe care o reprezintă: legiferarea foarte recentă (05 noiembrie, n.e.) a centurilor verzi la nivel național, cu unanimitate în Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaților. Proiectul a fost redactat de Alex Găvan împreună cu deputata Diana Buzoianu (n.n. prezentă la eveniment) și deputata Oana Cambera și a fost semnat de peste 150 de organizații civice și persoane publice, susținătoare ale demersului.
”Deși este o victorie de etapa, pentru că centurile verzi trebuie incluse in Codul Silvic, impactul va fi unul in viața a milioane de români.” – Alex Găvan fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde
Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic- Camera Deputaților, a precizat că implementarea măsurilor legislative este încetinită de multe ori de lipsa banilor necesari pentru a susține măsurile care sunt deja aprobate. În acest context, a menționat: lipsa unui fond național de curățare a râurilor în condițiile în care anual, prin Dunăre trec peste 100 de tone de plastic, lipsa fondurilor pentru preluarea gropilor de gunoi, lipsa fondurilor pentru implementarea DNA-ului pădurilor, blocat la Senat, în contextul în care ”Comisia Europeană spune că pierdem 5 miliarde de euro anual în urma tăierilor ilegale.” Alte măsuri necesare și în curs de adoptare menționate de Diana Buzoianu: inventarierea și protejarea spațiilor verzi private, acordarea de autorizații de construcție într-un mod mai strategic, de o singură primărie, adoptarea proiectului de lege care prevede ca toate gropile de gunoi să fie prevăzute cu senzori de calitatea aerului și introducerea amendamentului prin care calitatea aerului să fie considerată prejudiciului de mediu.
prof. univ. dr. Cristian Iojă, Diana Buzoianu, dr. Dan Ghiță
”Cred că e important să vedem cât ne costa inacțiunea, de cele mai multe ori nu avem bani necesari dar realitatea este ca inacțiunea a ajuns să ne coste de 20 sau de 30 de ori mai mult și nu într-un termen prea lung de timp.” – Diana Buzoianu
Discuția din panel a continuat cu intervenția lui Ciprian Gălușcă, coordonatorul campaniilor pentru păduri și biodiversitate la Greenpeace România care a precizat că deși avem un mecanism prin PNRR care finanțează înființarea de noi perdele forestiere și de noi păduri, nu avem foarte mulți proprietari de terenuri interesați de această măsură.
Ciprian Gălușcă – coordonatorul campaniilor pentru păduri și biodiversitate la Greenpeace România.
”Cele mai reziliente păduri sunt cele naturale, nu cele monospecie, nu sunt pădurile pe care silvicultorii le-au construit în scop economic. Cu cât avem păduri mai naturale, cu atât acestea au șanse mai mari să continue să existe, să fie funcționale și să ne genereze servicii ecosistemice. La nivel european, Comisia Europeană și-a propus ca până în 2030 să ajungem la 10% protecție strictă pe ecosisteme tereste și marine și la 30% conservare durabilă. România se află la 2% conservare strictă, deci strictă protecție pentru păduri și 25% de conservare durabilă.”
Dr. Dan Ghiță, cercetător pe infrastructura de cercetare a celui mai puternic laser din lume, ELI-NP și membru din echipa startup-ului ”Seedpods” România a intervenit pentru a prezenta o soluție dezvoltată de echipa din care face parte și care revoluționează împădurirea. ”Există niște modele foarte bine stabilite prin care pădurea se dezvoltă. Nu plantăm monospecie și nu plantăm în rânduri. Astăzi așa se plantează, dar nu aceasta este modul de dezvoltare al unei păduri. Pădurea este un lucru mult mai complex. Noi am dezvoltat acest software de programare, realizat de colegul nostru, Adrian (Rotaru, n.n.), care asta face. Stabilește și încarcă în programul de plantare al dronei, pattern-ul după care se vor face astfel de plantări”.
Diana Buzoianu, Dr. Dan Ghiță, Ciprian Gălușcă Doru Păceșilă – Inginer Dezvoltare 3 IFIN-HH, membru al echipei ”Seedpods”
Întrebată cum privește o bancă un business de acest tip (”Seedpods”) și ce înseamnă sustenabilitatea în business, Ioana Voinescu, director al departamentului de sustenabilitate al BCR, a ținut să precizeze că băncile sunt interesate să finanțeze astfel de proiecte, dacă acestea sunt mature, astfel încât banii să fie recuperați. A precizat totodată că la nivel de BCR, există programul Social Finance, respectiv finanțarea de ONG-uri, business-uri sociale, inclusiv pe zona de împăduriri.
”Mi-au plăcut două cuvinte de astăzi: “vom plăti inacțiunea” și “concretețea”. – director al departamentului de sustenabilitate al BCR
Ioana Voinescu a precizat că regulile jocului se schimbă: în analiza unui proiect, în afara riscurilor fizice și a celor de tranziție, sunt adăugate cele de impact negativ care rezultă din zona de biodiversitate și de social.
Ultima temă abordată în panel a fost cea legată de managementul deșeurilor, în contextul în care România are printre cele mai ridicate rate de depozitare la rampele de deșeuri (71% din totalul deșeurilor generate) și cele mai reduse rate de reciclare (14%) din Uniunea Europeană,
La întrebarea dacă Bucureștiul află în pragul unei crize majore legate de managementul deșeurilor, prof. univ. dr. Cristian Iojă a precizat că Bucureștiul a trecut de mult de pragul de criză, acest lucru fiind determinat și de importul de deșeuri care a început sa fie din ce in ce mai vizibil in societatea românească. ”Nu vrem nici sa le depozităm, nici să le incinerăm, nu vrem nici să le selectăm selectiv și nici să le reintroducem în economie, noi vrem doar să le producem și nu ne gândim ca ele trebuie sa ajungă undeva.” Diana Buzoianu a precizat că printre soluțiile la îndemână, ar putea fi reducerea risipei alimentare care generează 7% din gazele cu efect de sera, în acest sens ea fiind inițiatoarea legii privind Reducerea risipei alimentare, prin care a fost introdusă o obligație fermă pentru comercianți înainte de aruncarea alimentelor: fie donația, fie reducerea prețului la raft. În urma acestei legi, Banca de Alimente a crescut semnificativ, primind mai multe resurse.
”Putem salva resurse care astăzi sunt tratate ca deșeuri și duse către oameni care au nevoie de ele; suntem țara în care peste 100 de mii de copii se culcă zilnic flamânzi.
Panelul s-a încheiat cu reamintirea conceptului de suficiență care ar trebui să jaloneze acțiunile noastre fiind important să înțelegem că resursele sunt suficiente atât timp cât fiecare dintre noi consumă doar ce îi este necesar.
A doua secțiune a fost dedicată prezentării Soluțiilor inovative ale comunității de cercetare din cadrul Măgurele Science Park.
Cercetători din 4 institute de cercetare din România au prezentat soluții inovative și oportunități de transfer de inovație către mediul economic și societate în general, în cele trei domenii cheie ale evenimentului.
De la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Măgurele au participat: dr. Irina Zgură care a prezentat O abordare ecologică în cadrul economiei circulare: fotocatalizatori robocastați pentru tratarea apelor uzate și utilizarea apei regenerate în agricultură – WaterGreenTreat, dr. Oana Rașoga cu Sistem ultrasensibil de senzori optici pentru detecția simultană de specii multiple de pesticide din apele subterane și de suprafață, dr. Florentina Neațu a prezentat Soluții sustenabile pentru reciclarea PET și dr. Petre Bădică -Tehnologie de obținere a compozitelor stratificate folosind folii de plastic reciclate din ambalaje”
De la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială a participat dr. Olga Tiron care a prezentat Tehnologia de epurare a apelor uzate urbane pe bază de microalge.
De la Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, a fost prezentă dna dr. Iulia Antohe cu o serie de rezultate ale cercetării referitoare la Dezvoltarea unui sistem de detecție cu fibră optică pentru monitorizarea calității apei.
De la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA București a fost prezent dl Dr. eng. Gimi A. Rimbu cu o prezentre despre INCDIE ICPE-CA – Oportunitati de dezvoltare tehnologica si transfer de inovatie catre mediul economic, in domeniile Energie-Mediu.
Vă mulțumim tuturor și vă așteptăm la următoarele ediții ale evenimentului Science for Sustainability Days.
