Profil de cercetător: Nume / Prenume Sorina – Claudia NEGREA
Funcția și gradul științific: Cercetător Științific grad III în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială – ECOIND – Sucursala Timișoara
Funcția: Șef Sucursală
- Câteva cuvinte despre cum a început cariera dumneavoastră în mediul de cercetare
Activitatea în domeniul cercetării științifice a debutat în anul 2016 în cadrul Universității Politehnica Timișoara, Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului, odată cu studiile pentru elaborarea lucrării de diplomă sub îndrumarea doamnei Prof. habil. dr. ing. Florica Manea, studii care și-au pus amprenta asupra formării mele ca tânăr cercetător, motiv pentru care ii sunt profund recunoscătoare. Din 2018 până în prezent am avut ocazia, ca cercetător în cadrul Institutului INCD ECOIND – Sucursala Timișoara, în paralel cu stagiul doctoral efectuat la Universitatea Technică Gheorghe Asachi Iași, Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului “Cristofor Simionescu”, de a-mi concentra activitatea de cercetare în domeniul electrochimiei prin elaborarea de senzori electrochimici voltametrici și amperometrici corelați cu metodologiile dezvoltate, senzori cu o contribuție foarte importantă în dezvoltarea metodelor analitice avansate de detecție individuală, simultană și/sau selectivă pentru realizarea unui screening și monitoring al poluanților emergenți în toate corpurile de apă și implicit, ca și componentă intrinsecă a managementul resurselor de apă.
- O realizare și un eșec din viața dumneavoastră profesională
O realizare profesională pot spune ca este evoluția continuă în cadrul institutului, de la asistent cercetare la cercetător științific III, dar și susținerea tezei de doctorat. Fiind la început de drum, consider ca nu pot identifica un eșec anume, ci doar situații/piedici care mi-au fost lecții ce m-au învățat să văd oportunitatea în anumite situații provocatoare generate de tematici/rezultate neașteptate/nedorite.
- Numiți câteva dintre proiectele care vă caracterizează cel mai bine
Pe parcursul activității de cercetare am facut parte din mai multe proiecte, însă cel care mă caracterizează cel mai mult a stat la baza elaborării tezei de doctorat având ca temă „Senzori voltametrici și amperometrici pentru detecția poluanților emergenți din apă”, care a reprezentat o direcție de cercetare nouă în institut. Acest proiect s-a finalizat cu susținerea tezei de doctorat în anul 2022. Studiile efectuate în cadrul proiectului menționat au fost proiectate astfel încât să răspundă provocărilor generate de prezența și determinarea cantitativă a produselor farmaceutice în apă și să actualizeze sau chiar să aducă un aport semnificativ în progresele dezvoltării senzorilor electrochimici prin noile generații de senzori care se bazează pe electrozi modificați sau chiar comerciali, funcție de cerințele aplicațiilor.
- Ce proiect v-a obligat să fiți creativ și inovator?
Consider că un cercetator trebuie să prezinte patru caracteristici definitorii: inovație, perseverență, pragmatism și creativitate, deoarece se întâmplă uneori ca rezultatele unui proiect să fie neașteptate sau nedorite, fiind nevoie de adaptare sau chiar schimbare de paradigmă pentru atingerea obiectivului propus.
- Cum considerați că ar trebui să arate Măgurele/Regiunea București-Ilfov, din viziunea dumneavoastră, ca cercetător?
Din punctul meu de vedere, Măgurele/Regiunea București-Ilfov ar trebui și chiar reprezintă referința cercetării românești, care să cuprindă cercetare ştiinţifică fundamentală ca bază pentru cercetarea aplicativă. Un aspect foarte important îl reprezintă deschiderea pentru colaborări naționale și internaționale prin parteneriate care să genereze proiecte științifice de cel mai înalt nivel știintific și tehnic ,cu însemnat impact științific, social și economic.
- Care sunt barierele identificate în colaborarea dintre cercetători și reprezentanții mediului de afaceri?
Principalele bariere sunt date de lipsa comunicării și a încrederii pe care reprezentanții mediului de afaceri o au asupra abilităţilor cercetătorilor de a răspunde nevoilor din piață, dar și a procentelor ridicate de cofinanţare cu care trebuie să participe în cadrul proiectelor de cercetare finanțate în special la nivel național.
- Dacă ați avea posibilitatea financiară să finanțați 2 proiecte strategice pentru România – transfer tehnologic în anul 2024, ce propuneri ați avea?
Cu siguranță primul ar trebui să aibă elemente clare de economie circulară în acord cu planul de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară, iar cel de-al doilea cu elemente comune cu primul ar trebui să propună soluții concrete pentru decarbonizarea sectoarelor cu emisii mari.
