Câteva cuvinte despre cum a început cariera dumneavoastră în mediul de cercetare:
- Când eram în anul doi de doctorat la Școala Doctorală în Chimie, din cadrul Universității din București, obișnuiam să o însoțesc pe doamna profesor Olar Rodica la orele de lucrări practice. În timpul unui laborator, o studentă de la Masterul de Chimia Medicamentelor și produselor cosmetice, mi-a spus că se fac angajări la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice. Apoi am participat la concursul de angajare organizat de INCDSB unde am obținut în noiembrie 2011 o poziție de Asistent Cercetare Științifică în Departamentul de Dinamică Celulară și Citometrie în flux, coordonat la acea vreme de doamna profesor Bratosin Daniela, fiind angajată în cadrul Programului Operational Sectorial CCE, Centrul de biotehnologii pentru terapie celulară și medicină regenerativă pe bază de celule stem și modulatori de apoptoză (BIOREGMED).
2. O realizare și un eșec din viața dumneavoastră.
Până în acest moment cea mai mare realizare la nivel profesional a fost susținerea doctoratului și obținerea titlului de doctor în Chimie. Privind retrospectiv a fost o perioadă solicitantă, cu multe provocări, cu împliniri, care m-a conturat ca om de știință, din care am învațat multe lecții despre: prioritizarea sarcinilor, lucrul în echipă, metode eficiente de învățare, automotivare, gândire creativă și dobândirea încrederii în sine. Evident că am avut și temeri. Frica de a vorbi în public, de multe ori irațională, a fost sentimentul care m-a pus cel mai mult în dificultate. Susținerea tezei în fața publicului m-a ajutat sa ies din zona de confort, devenind mai încrezătoare în forțele proprii. Un rol important l-a avut susținerea necondiționată a mentorilor datorită cărora am reușit să-mi depăsesc limitele și să am succes. Sunt recunoascătoare celor care m-au format, le mulțumesc pentru timpul preţios acordat, pentru sfaturile ştiinţifice valoroase cât şi pentru îndrumarea competentǎ şi permanentǎ.
Consider cǎ datoritǎ finanțǎrii insuficiente acordate domeniului cercetǎrii și inovǎrii, șansele câștigǎrii unui proiect sunt foarte mici, competițiile fiind foarte rare iar accesul destul de limitat. Condițiile de aplicare la competiții sunt aproape nerealiste, fiind greu de atins ca tânǎr cercetǎtor. Datoritǎ acestora pânǎ în acest moment câstigarea unui proiect ca și conducǎtor nu s-a concretizat. Acest fapt îl pot considera un eşec de moment, dar aplicarea continuǎ la competiții înseamnǎ multǎ straduințǎ și progres în a scrie propuneri de proiecte de calitate. Din fiecare experiențǎ am de învǎțat și acest lucru duce la o formare și o pregǎtire continuǎ, la crearea unei variante mai bune, a mea, ca tânǎr cercetǎtor.
3. Numiți câteva dintre proiectele care vă caracterizează cel mai bine.
Am lucrat ca membru în echipǎ la urmǎtoarele proiecte: Centru de biotehnologii pentru terapie celularǎ și medicinǎ regenerativǎ pe bazǎ de celule stem și modulatori de apoptozǎ (BIOREGMED); Centrul Internațional de Studii Avansate pentru fluvii-mǎri DANUBIUS-RI; Închiderea lanțurilor de valoare din bioeconomie prin obținerea de bioproduse inovative cerute de piață (PRO-SPER). În aceste proiecte subiectele de cercetare atinse mi-au adus multă satisfacție și experiențǎ prin efectuarea sarcinilor, a experimentelor alǎturi de colegi și îndrumǎtori.
4. Ce proiect v-a obligat să fiți creativ și inovator?
În cadrul proiectului numit Centrul de biotehnologii pentru terapie celularǎ și medicinǎ regenerativǎ pe bazǎ de celule stem și modulatori de apoptozǎ (BIOREGMED), am avut șansa sǎ mǎ formez în domeniul cercetǎrii pentru bioterapii celulare. Centrul a fost amenajat și dotat cu un microscop electronic de scanare (SEM) pe care am învǎțat sǎ-l operez. Am fost nevoitǎ să adaptez continuu protocolul și parametrii de lucru în funcție de natura probelor. În timpul analizei SEM se produce o imagine bidimensională și oferă informații despre morfologia externă (textură) a probei. Ținând cont că natura probelor poate fi foarte diferită: biologică (celule, țesuturi, biopsii) sau chimică (metale, ceramică), obținerea unui rezultat calitativ te forțează să fii creativ și inovator, necesitând mult exercițiu, calm și răbdare.
5. Cum considerați că ar trebui să arate Măgurele/Regiunea București-Ilfov, din viziunea dumneavoastră, ca cercetător?
Ar trebui să existe toate facilitățile necesare desfășurării activității de cercetare, care presupune un program flexibil, asigurând pe lângă unitățile de cercetare, căi de acces ușor accesibile, cantine, locuri de recreere și sport, grădinițe/școli pentru copiii angajaților, etc.
6. Care sunt barierele identificate în colaborarea dintre cercetători și reprezentanții mediului de afaceri?
Lipsa unei platforme comune, care să ofere accesul facil la o bază de date și să furnizeze legătura între cele două medii, lipsa întâlnirilor de tip “căutare partener” cu program stabilit anterior (brokerage) privind firmele interesate de dezvoltarea de produse noi pe de o parte și a ofertei de servicii și produse din partea institutelor de cercetare.
7. Dacă ați avea posibilitatea financiară să finanțați 2 proiecte strategice pentru România – transfer tehnologic în anul 2020, ce propuneri ați avea?
Valorificarea sub-produselor rezultate din diferite industrii procesatoare (agroalimentară, piscicolă, etc.) pentru obținerea de produse cosmetice/farmaceutice cu aport în domeniul sănătății și al ecologiei. Dezvoltarea bioeconomiei circulare prin realizarea de lanțuri de valoare sustenabile pentru producerea de biogaz.
